modernizează Moldova - semnează petiția pentru nediscriminare, aici!

  • La mulți ani, Moldova!

    Astăzi, 27 august, marcăm ziua Independenței Republicii Moldova. Sa vedem de ce această independență importantă pentru fiecare stat. Care e sensul acestei independențe și ce ne aduce nouă, cetățenilor Republicii Moldova. Să începem de la înființarea mărcii Moldova, foarte pe scurt, după care vom vedea ce probleme avem în prezent.

    1346 - descălecarea lui Dragoș, înființarea mărcii Moldova
    1359 - declararea independenței Moldovei, Bogdan I, de la Ungaria
    1365 - recunoașterea independenței Moldovei de către Ungaria
    1457-1504 - domnia lui Ștefan cel Mare, când Moldova se afirma ca Subiect, și nu Obiect, al relațiilor internaționale
    1775 - cedarea de către Imperiul Otoman a părții de Nord a Moldovei (Bucovina) imperiului Habsburgic
    1812 - cedarea de către Im. Otoman a părții de Est a Moldovei (Basarabia) Imperiului Rus
    1856 - trei județe din sudul Basarabiei revin la Moldova de Vest
    1859 - apariția principatelor Unite a Moldovei și Țării Românești
    1878 - dispariția de jure a Moldovei (de Vest), formarea statului modern România
    1878 - cele trei județe de Sud ale Basarabiei revin la Basarabia (simbolic e că județele Basarabene nu intra în România nou creată)
    1917 - apariția primei Republici Moldovenești: Basarabia se proclamă Republică Democratică Moldovenească, de la URSS
    1918 - alipirea Basarabiei la România, nerecunoscută de URSS, de aceea are loc la
    1924 - crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești la stânga Nistrului
    1940 - apariția Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești în cadrul URSS
    1990 - declarația de independentă a Transnistriei, nerecunoscută
    1991, 27 august - proclamarea independenței Republicii Moldova

    Pentru adepții naționaliști ardenți amintesc că Moldovenii dintre Nistru și Prut practic nu au participat la crearea/consolidarea statului român, și în toată istoria sa seculara a fost administrată de România timp sumar de 25 de ani.

    Din păcate după destrămarea URSS, Moldova, economic, dar și social, și politic, a degradat simțitor. Independență a arătat pregătirea, dat fiind și experiența slabă a elitelor politice locale de a administra o republica. Noi nu am avut elite refugiate, care au revenit în tara, după exemplul țărilor Baltice. O parte din experți străini au plecat sau au fost mânați de valul de naționalism care a cuprins tânăra republica, alta parte a elitei au emigrat din țară, care și pe unde, prin România, Rusia, în alte tari europene și nu doar. Starurile Moldovenești, mai vechi sau mai noi, de cele mai multe ori trăiau sau se produceau în străinătate. Care au fost cauzele acestei lipse de entuziasm în construirea unui stat în conformitate cu noile principii democratice? Probabil, Moldovenilor le încurca lipsa oarecare de reactivitate. Ei sunt greu de schimbat. Revoluțiile și evoluțiile pot fi catalizate, sau simulate la noi, însă conservatismul național joacă un rol dublu: pe de o parte, conserva autenticitatea națională, pe de alta, însă, frânează schimbările și reformele. Poporul greu reacționează la orice îi propun noii lideri. Inclusiv la înlocuirea simbolurilor identității naționale. Însă dacă aceasta se insista, și persista, cu timpul, oamenii la fel de greu se vor debarasa de asemenea clișee.

    Ce s-a făcut oare de către conducerea noastră pentru consolidarea statului?

    Președintele Moldovean, care în programul sau electoral promitea acordul de frontieră cu țara vecină și “Istoria Moldovei”, sancționarea partidelor anticonstituționale și ilegale, și în final sa se laude doar cu crearea câtorva comisii, rezultatul cel mai probabil al cărora va fi doar consumul banilor din bugetul de stat pentru salariile membrilor acestor comisii. Când un ministru, aparent moldovenist, refuza sa recunoască ca istoria Moldovei este discriminatorie pentru 93,1% ale populației, care nu s-au declarat români?

    Mai sus pomeneam de partide anticonstituționale și ilegale. Despre ce partide ar fi vorba?

    Haideți sa presupunem ca exista o lege, în care se zice “este interzis furtul, violul și omorul” Dacă cineva fură, este pedepsit conform legii. Ce se întâmplă la noi?! În lege/Constituție scrie, dacă e sa prescurtăm: “partidele care militează împotriva suveranității, democrației, și chema la violență sunt anticonstituționale/ilegale”. Însa niciun partid anti-suveran naționalist nu este pedepsit, pe motiv că nu ar chema la violențe. Asta ca și cum, din legea de mai sus, oamenii care fură, însă nu și omoară, trebuie sa fie achitați imediat!

    Sa vedem Constituția RM,

    Art. 41(4) “Partidele și alte organizații social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranității și independenței, a integrității teritoriale a Republicii Moldova sînt neconstituționale”,

    Legea “privind partidele politice”, nr. 294 21/12/2007:

    Art.3(1) Sînt interzise partidele politice care, prin statutul, programul și/sau activitatea lor, militează împotriva suveranității, […] utilizează […] mijloace ilegale sau violente, incompatibile cu principiile fundamentale ale democrației.

    Fiecare din punctele acestei legi interzic activitatea politică, respectiv dacă un partid militează împotriva Suveranității conform acestei legi el este ilegal Independent dacă utilizează sau nu mijloace violente. Oare juriștii noștri nu pot să vină de sine stătător la așa concluzii elementare?

    Și când unii politicieni de la noi spun “la mulți ani Moldova” și în același timp insistă că populația majoritară a Moldovei sunt români, contrar expresii populației exprimată în recensămintele naționale, ca limba de stat se numește “română”, contrar acelorași recensăminte, care sunt niște expresii democratice a populației, cât și a Constituției, adoptată de un parlament, ales democratic, că unică literatură ce se merită de învățat la copii este cea a românilor și că unica istorie care se mărită de învățat la școală este istoria românilor, care este sensul sa spui “La mulți ani Moldova!” Ce perspective are o țară cu o identitate de stat impusă, a unei țări vecine. Oare Austria, vecina Germaniei, nu poate fi un exemplu pentru Moldova a unei tari Europene, Democratice și Prospere, cu identitatea sa proprie?

    Am dori ca Europa sa fie mandra ca are în componența sa, așa a un stat frumos, cu oameni harnici, ospitalieri și binevoitori.

    La Mulți Ani!

    Să trăiască Republica!
    Și sa trăiască Moldova!

    ...
  • Les dessous de la campagne des "Massacres du Dniester" - 1932

    (un article de L’Humanité (PCF), le 14 avril 1932 - source - BnF)

    Nous avons, dans l’Humanité, fait litière de la campagne de la presse pourrie sur les prétendus “massacres du Dniester”. L’ignoble individu qui a nom Géo London, hier, sur la place de Paris, a encore bavé sur l’U.R.S.S. les immondes calomnies fabriquées dans les salles de torture de la Sigourantza roumaine. Mais les travailleurs bessarabiens, eux même, malgré l’abominable régime de terreur que font régner sur la Bessarabie les assassins de Bucarest ceux-là même avec qui banqueta London - se sont élevés avec vigueur contre cette campagne qui prépare la guerre contre l’Union Soviétique. Les lettres de nos correspondants que nous avons reproduites sont probantes, Les renseignements complémentaires qui parviennent de Roumanie dévoilent les fils cachés de la machination criminelle, dont l’inspiration vient de Paris et dont Geo London et les social-fascistes roumains se sont faits avec tant de vilenie les abjects instruments. Voici à ce sujet une lettre de Roumanie, publiée par la Pravda du 8 avril, et qui dévoile : des faits dont Geo London s’est bien gardé de parler :

    ...
  • Days of Romanian annexation of Bessarabia

    Here bellow I present some extracts of the book “Bessarabia. Russia and Roumania on the Black Sea”
    by Charles Upson Clark; Dodd, Mead&Co; New-York, 1927 - the text belongs to University of Washington, the full source and all the rights are here

    […] the Diet[Sfatul Țării, n.r.] was mainly appointive, and would not be considered a duly representative body in normal times in any western country.

    […] Local Bolshevist committees now arose all over Bessarabia, disregarding the Diet, whose lack of funds and of armed support made it more impotent every day.

    […] “The news that Roumanian troops had been asked for, roused great resentment among those who still clung to the hope of a Bessarabian state within the Russian Federated Republic. President Inculetz of the Diet, and President Erhan of the Council of Directors General, telegraphed, under date of Jan. 6, 1918: “Jassy, Roumanian Government. We protest against the introduction of Roumanian armies into the territory of the Moldavian Republic. We demand categorically the immediate cessation of shipments of troops, and the prompt recall of those troops already over the border. The introduction of Roumanian troops into Bessarabia threatens us with the horrors of civil war, which has already begun. The Russian troops must be

    ...
  • Livre historique, contenant les gouvernemens et les vies des princes de Moldavie... composée dans l'idiome moldave... mis en françois en 1741

    “Livre historique, contenant les gouvernemens et les vies des princes de Moldavie et des autres souverains des pays circonvoisins à cette principauté, leurs contemporains depuis l’an… et le gouvernement de Drago Voda jusqu’en 1729, avec un abregé de l’histoire du monde, de l’origine et de l’etablissement de toutes les nations qui l’habitent depuis sa creation jusqu’au regne de l’empereur Trajan et au delà, composé en premier lieu dans l’idiome moldave, par le seigneur MYRON COSTY, grand logothete ou chancelier de Moldavie… traduit en grec vulgaire à Ghiassy, en 1729, par le seigneur ALEXANDRE AMIRA, de Smirne… et de ce dernier idiome a été mis en françois par NICOLAS GENIER, aussi de Smirne… 1741”

    “Cartea istorică, care conține domniile și viața domnilor Moldovei și a celorlalți suverani ai țărilor care se învecinează cu acest principat, contemporanii lor începând cu anul … și guvernul lui Drago Vodă până în 1729, cu un rezumat al istoriei lumii, a originii și înființării tuturor națiunilor care o locuiesc de la crearea sa până la domnia împăratului Traian și dincolo, compusă mai întâi în limba moldovenească, de către domn MYRON COSTY, mare logofăt sau cancelar al Moldovei … tradus în greacă vulgară la Ghiassy, ​​în 1729, de către domnul ALEXANDRE AMIRA, din Smirne … iar această ultimă limba a fost tradusa în franceză de NICOLAS GENIER, tot din Smirna … 1741”

    Alexandru Mareş, in “Despre paterminatea Cronicii anonime a Moldovei (1661-1729)”, ne relateaza: Unul dintre letopisetele care continuă Letopisețul țărâi Moldovei al lui Miron Costin este cel denumit de specialişti Cronica anonimă a Moldovei. Scrierea narează evenimentele derulate în această provincie istorică din septembrie 1661 până în septembrie 1729. Ea reprezintă o compilație după cronicile vremii, partea originală conţinută fiind redusă la perioada 1716–1729, adică la a treia domnie a lui Mihai Racoviţă şi la începutul primei domnii a lui Grigore Ghica. Din porunca domnitorului din urmă, cronica a fost inclusă într-o colecție de cronici româneşti aparținând lui Miron şi Nicolae Costin’, care a fost tradusă în limba greacă, la Iaşi în februarie 1729, de biv vel sulgerul Alexandru Amiras. Ulterior, în 1741, textul grecesc a beneficiat de o traducere în franceză realizată de Nicolas Génier. Primul ei editor, Mihail Kogălniceanu, a considerat cronica o scriere anonimă, de unde şi titlul sub care a publicat-o: Cronica anonimă a ţării Moldovei. Menţionarea de mai multe ori în cuprinsul scrierii a lui Alexandru Amiras l-a determinat pe I.G. Sbiera să vadă în acest personaj pe adevăratul ei autor”. Această opinie a fost curând îmbrăţişată şi de alți cercetători (Ovid Densusianu”, N. Iorga, Sextil Puşcariu, Giorge Pascu, Şt. Ciobanu), puțini fiind cei care au susţinut în continuare că am avea a face cu o lucrare anonimă (Demostene Russo”, Constantin Giurescu)…

    ...
  • Referințe istorice de etnonime moldovean și limba moldovenească

    În articolul de față sunt prezentate sursele istorice care pomenesc despre “moldoveni” ca etnici și despre “moldovenească” ca limbă. Dacă ai alte surse de adăugat, comentează și completăm colecția! ;)

    Limba moldovenească

    • ~1481-1504; Petru Clănău, vel spătar sub Ștefan Vodă iscălește un “act doveditor de limba ce se vorbea sub Ștefan Voda Cel Mare în Moldova”: “pohtii al scripti(scri) pe Moldovenie […] dupi latinie, si scriptulam cu mâna mea în târg în Vaslui”, (sursa)
    • 1524, “Acta Tomiciana: epistole, legationes, responsa, actiones, res geste Sigismundi I Regis Poloniae”, Volume 7, pag. 61 tradus, direct
    • 1591; Moldauische Sprasche, documentele lui P. Șchiopu, Tirol
    • 1591; Lingua moldavorum, la J.-A.Thuanus, Histoires…, Franța
    • 1628; Lingua moldavorum, în Catalogus recenset linguas…, I. Alschtedt. Germania
    • 1635; “Despre limba noastră moldovenească” de Gr. Ureche
    • 1677; “Despre limba moldovenească sau rumînească” de Miron Costin
    • 1697; Alphabetum Moldavorum… la Edward Bernard, Catalogi librorum… Oxania (Anglia)
    • 1642-1647; Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei; sursa 1
    • 1700-1712; Nicolae Costin, Letopisețul țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601, ediție cu o introducere de Ioan șt.Petre, București, 1942, p.463.
    • 1716; Moldava lingua, linguae moldavicae, vocabula moldavorum, moldavorum lingua, moldavis lingua, vocabula moldavis, moldavicussermo, moldavus sermonem, moldavorum litterae, moldavica lingua, moldavorum historicus la D.Cantemir. Descriptio Moldaviae; Berlin;
    • 1717; “лимба молдовеняскэ” la D.Cantemir. Хроникул… P. 363 (Petersburg);
    • 1719; “Breve vocabulario italiano-muldavo” de Fra Silvestro Amelio (Silvestro Amelio) sursa
    • 1734; “молдавский язык” la Antioh Cantemir (Rusia);
    • 1741; “L’idiome moldave” în “Livre historique…”, Franța;
    • 1737; Principatus Moldaviae nova & accurata descriptio [Document cartographique] / Delineante Principe Demetrio Cantemirio / Dimitrie Cantemir; sursa 1
    • 1745; Idioma moldavorum la Onufrie, misionar (Lvov);
    • ~1750; Moldaviae principatus delineante principe Demetrio Cantemirio / [de la main de d’Anville]; Anville, Jean-Baptiste Bourguignon d’ (1697-1782). Cartographe Auteur : Cantemir, Dimitrie (1673-1723). sursa 2
    • 1750; Moldaviae principatus delineante principe Demetrio Cantemirio, Jean-Baptiste Bourguignon d’Anville; sursa 1
    • 1762; “Dictionarului grecesc-slavon-moldovenesc-latin” al lui Nicolae Milescu-Spatarul;
    • 1764; “Histoire universelle depuis le commencement du Monde, jusqu’à present”, à Amsterdam et a Leipzig; sursa
    • 1769; Despre citirea evalgheliei in limba moldoveneasca sursa 1; sursa 2; sursa 3; sursa 4
    • 1770; “Gramatica moldovenească” pregătită pentru tipar de preotul Macarie, cu cheltuiala vistiernicului Ioan Cantacuzino
    • 1771; “moldauischen Sprache” în D.Cantemir Descriptio Moldaviae. Berlin;
    • 1777; “Histoire de la Moldavie et de la Valachie: avec une dissertation sur l’état actuel de ces deux provinces”; Jean-Louis Carra, Société typographique des Deux-Ponts, Jassy page 7 “[Ovidius] avoit composé plusieurs poëmes en langue Moldave”; page 218 “langue Valaque et Moldave”
    • 1785; Curioznică, Iași; sursa 1
    • 1787; Moldauische Sprache la Goethe, Călătorie în Italia;
    • 1789; “În scurta adunare a numero după capetile ce s-au așezat, în doao limbi, întru folosul celor ce vor a învăța limba rusească și moldovenească” de protopoul Mihail Strilbițchi, Iași;
    • 1789; Deale casii voarbe, rusesti si moldovenesti; sursa 1
    • 1795; Amfilohie Hotiniul, Deobște Gheografie pe limba moldovenească scoasă de pe gheografia lui Вufier, după orînduiala care acum mai pe urmă s-au așezat în Academie dela Parizi, Iași; sursa 1
    • 1795; “Gramatică teologhicească, scoasă în limba moldovenească, de pe bogoslovia lui Platon, arhiepiscopul de Moscova și de pe alte cărți bisericești” sursa 1
    • 1796; “Gramatica de la învătătura fizicii, scoasă de pre limba italienească pre limba moldovenească, întru care să cuprinde tot ceea ce omul voiește a ști și a învăța în cer și pre pământ din lucrurile cele mai cunoscute și mai trebuincioase. Anul 1796, april 10”, Amfilohie Hotiniul sursa
    • 1804; “Nouveau dictionnaire historique, ou Histoire abrégée de tous les hommes qui se sont fait un nom… depuis le commencement du monde jusqu’à nos jours”; Chaudon, Delandine; Lyon sursa (“histoire… écrite en langue moldave”)
    • 1814; “de pe Sărbie pre limba Moldovineasca am lălmăcit la anul 1814 Iulie în 29”, Cliucer Pavăl Debrid sursa
    • 1815; Slujba, la pomenirea Sfîntului slăvitului mare glăsuitoriului; sursa 1
    • 1818; Rückert, Cristian-Albert. învățătură pentru facerea pâinii// Iași, 1818, via: Bibliografia românească veche (BRV), vol. III. 1809–1830. București: Atelierele Grafice Socec & Co., Soc. Anonimă, 1912, p. 240-241 (“ai poruncit nu numai a să tălmaci în limba moldovenească a patriei noastre”), sursa FB
    • 1819; Cartea liturgică “Mineiul de obște”; Mitropolitul Chișinăului și Hotinului, Gavriil Bănulescu-Bodoni sursa
    • 1819; “Scurtă russască gramatică, cu tălmăcire în limba moldovenească pentru ucenicii Seminarei Chișinăului și ale altor scoale den Basarabia, cu adăogirea cuvintelor și a dialogurilor, ce se întrebuințază mai adesăori în limba rusască și moldovenească” Chișinău, Tipografia mitropoliei Chișinăului, 1819 sursa
    • 1820; Le Constitutionnel, 12 novembre 1820 (n° 317), p. 2 sursa
    • 1821; Le Drapeau blanc, 8 avril 1821 (n° 98), p. 4 sursa
    • 1821; Journal du commerce, 9 avril 1821 (n° 443), p. 2 sursa
    • 1821; La France chrétienne (1821-1828), 12 avril 1821 (a. 1, n° 2), p. 9 sursa
    • 1821; “Tipic bisericesc, adunat în scurt pentru cea mai lesne învățătură celor ce nu-l șciu și îndreptarea printr-însul ce cuprinde în sine acestea: care, după care, și cum se cuvine slujitorilor bisericești a ceti și a cînta… s-au tălmăcit moldovenește de pre cel slovenesc și s-au tipărit în duhovniceasca tipografie a Bessarabiei în Chișinău, anul 1821”; “Tipicul”, 1821
    • 1822; “Bucoavnă, adică începătoare învățătură pentru cei ce voesc a învăța carte moldovenește. S-au tipărit în duhovniceasca tipografie a Basarabiei în Chișinău”
    • 1822; Învățătură Părintească; sursa 1
    • 1824; Viceregele rus Voronțov ordona că „învățătură în școlile lancasteriene (din Basarabia) se va face înainte de toate și preferențial în rusă și nu învață moldovenește decât elevii care doresc să deprindă această limbă pe lângă rusă” (Ion G. Pelivan, op. cit., p. 18-19)
    • 1824: La langue moldave la d’Hauterive. Tableau de Moldavie. Paris
    • 1827; “Instrucțiea Bisericilor mai gios însemnate. S-au tipărit la preasfîntut Sinod la anul 1820. Iară de pre cea slavenească s-au tălmăcit pe limba moldovenească, și s-au tipărit în duhovniceasca tipografie a Bessarabiei în Chișinău, la anul 1827”
    • 1828; Gazette nationale ou le Moniteur universel, 22 mai 1828 (n° 143), p. 1 sursa
    • 1828; “Așezâmîntul pentru ocîrmuirea Oblastiei dinpreună statul lui, tălmăcit pe limba moldovenească și s-au tipărit în duhovniceasca tipografie din Chișinău, 1828, Aprilie 27 zile”
    • 1828; Le Constitutionnel; 22 mai 1828 (n° 143), p. 1
    • 1828; La Quotidienne; 22 mai 1828 (n° 143), p. 2
    • 1828; Journal du commerce; 22 mai 1828 (n° 3063), p. 1
    • 1828; Gazette de France; 23 mai 1828 (n° 140), p. 1
    • 1831; “Bibliotheca Münteriana, sive catalogus librorum”, quos reliquit F. Münter. Divendentur auctione publ. Hafniæ … die I. Martii, sursa
    • 1832; “Moldauische Sprasche” la F.Schneidawind; Nurnberg
    • 1832; “Reglementul Organic al Moldovei”, art.187 “comitetul de sănătate va alcătui în limba moldoveneasca și în alte și va publicui fără întârziere regulile” sursa
    • 1834; “Limba moldovenească și limba valahă”, Bessarabien - Bemerkungen und Bedanken; J. G. Zucker; Frankfurt
    • 1834; Journal des débats politiques et littéraires; 1 octobre 1834, p. 1
    • 1834; Gazette de France; 2 octobre 1834, p. 2
    • 1837; Journal des débats politiques et littéraires; 16 décembre 1837, p. 2
    • 1838; Journal des débats politiques et littéraires; 8 décembre 1838, p. 2
    • 1838; Gazette nationale ou le Moniteur universel; 9 décembre 1838 (n° 343), p. 2
    • 1838; La Presse; 9 décembre 1838, p. 2
    • 1838; Gazette de France; 10 décembre 1838, p. 4
    • 1840; Le Constitutionnel; 12 octobre 1840 (n° 286), p. 2
    • 1840; Gramatica și Hristomatia de limbă valaho-moldovenească a lui Iacob Hâncu (1840)
    • 1841; “Datoriile călugărilor a unora cătră alții, în viața lor cea de obșce. S-au tipărit ruseșce la Sanct Petersburg în tipografia Preasfîntului Sinod la 1816 în luna August, iară de pre cea rusască s-au tălmăcit pe limba moldovenească și s-au tipărit în duhovniceasca tipografie a Bessarabiei în Chișinău, la anul 1841 în luna lui August”
    • 1844; Theoretisch-praktische Grammatik der dacoromanischen, das ist, der moldauischen oder wallachischen Sprache, Theoktist Blazewicz sursa 1
    • 1849; Le Constitutionnel; 29 mai 1849 (n° 149), p. 2
    • 1849; Le Constitutionnel; 30 mai 1849 (n° 150), p. 1, 2
    • 1851; Gazette nationale ou le Moniteur universel; 9 juin 1851 (n° 160), p. 3
    • 1851; Gazette nationale ou le Moniteur universel; 21 septembre 1851 (n° 264), p. 4
    • 1851; Le Constitutionnel; 21 septembre 1851 (n° 264), p. 3
    • 1851; Journal du Cher; 23 septembre 1851 (A44, N114), p. 1
    • 1851; “Fabule alcătuite în limba moldovinească”, Ioan Sîrbu, Chișinău, tipografia lui Popov
    • 1856; La Presse; 8 juillet 1856, p. 1
    • 1861; “Bucoavnă ‘adică Începătoare învățătură pentru cei ce voesc a învăța carte moldovenească. Sau tipărit în tipografia Casii Arhierești în Chișinău, anul 1861”
    • 1863; “Bucoavnă adică începătoare învățătură pentru cei ce voesc a învăța carte Slavoneșce și Moldoveneșce. S-au tipărit în tipografia Casii Arhiereșci în Chișinău, 1863 anul” (retiparirea celei din 1861, cu text rusesc)
    • 1865; “Cursul primitiv de limbă moldovenească” de I. Doncev
    • 1870; “Romancero español” de Mihai Eminescu, Copii de pe natura: “Acest autor de caraghioslâcuri, moldoveneşte de mascarade”, “Moretto c-a tradus-o de pe moldovenie pe spaniolie”, “tălmăcită de pe moldovenie”, (sursa)
    • 1877; Le Monde illustré; 31 mars 1877 (T40,A21,N1042), p. 6
    • 1879; “Moldavian-Russian Grammar” de Toader Școleriu
    • 1883; La Croix; 1 janvier 1883, p. 15
    • 1895; La Croix; 17 octobre 1895 (n° 3823), p. 3
    • 1896; Paris; 28 juillet 1896, p. 2
    • 1898; “Dicționar scurt pentru convorbiri ruso-moldovenești” (1898)
    • 1899; “Dicționar în scurt pentru convorbiri ruso-moldovenești”, 1899 sursa
    • 1906; “Pilde și anecdoturi, tălmăcite pe limba moldovenească”, 1906
    • 1906; “Proverbe moldovenești” (1906)
    • 1906; La Petite Gironde; 18 avril 1906 (a. 36, n° 12343), p. 1
    • 1907; Mercure de France; 15 novembre 1907 (a. 18, n° 250), p. 84
    • 1908; Le Siècle; 16 avril 1908 (n° 26405), p. 2
    • 1908; “Pilde și povețe, întâia carte moldovenească de citire”, Chișinău, de Rejep
    • 1909; “Viețile sfinților pe limba moldovenească, întocmite pe temeiul cărților “Viețile sfinților” ale sf. Dimitrie al Rostovului, tălmăcite pe limba rusască și tipărite în tipografia sinodală din Moscova, cu depliniri, însemnări lămuritoare și cu chipurile sfinților”, Cartea întîia. Ediția Sfatului Frățimii Nascerii lui Hristos din Eparhia Chișinăului. Adaos la jurnalul “Luminătorul”. Chișinău, tipografia eparhială sursa
    • 1911; “The Peoples of Europe about 900”, From The Historical Atlas by William R. Shepherd, 1911 (aici Valahia este prezenta cu “rumani”, iar Moldova - maghiari, care nu sunt incluși în “romance peoples”) sursa 1
    • 1911; “Agiutatorul moldovenilor în vremea învățăturei limbei russascâ. Cartea întîia pentru cetirea pe limba russască și moldovenească. Pentru moldoveni din Bassarabie, care sî sîlesc a învăța limba russască”, Chișinău, 1911 sursa
    • 1912; “Rusesc-moldovenesc și moldovenesc-rusesc cuvîntelenic. Au alcătuit fost învățători Gheorge Codreanu”
    • 1912; Mercure de France; 1 juillet 1912 (n° 361), p. 199
    • 1913; La Libre Parole; 6 novembre 1913 (a. 22, n° 7869), p. 1
    • 1920; Le Temps; 16 février 1920 (n° 21385), p. 2
    • 1924; La Dépêche de l’Aube; 7 septembre 1924 (a. 5, n° 1229), p. 1
    • 1924; Journal des débats politiques et littéraires; 10 novembre 1924 (n° 313), p. 1
    • 1928; “Viețile sfinților, în limba moldovenească”, cu sprijinul lui Arhiepiscopul Gurie, Tipografia Eparhiala “Cartea Româneasca”, Chișinău, 1928; sursa 1
    • 1934; L’Humanité; 30 mars 1934 (n° 12889), p. 4
    • 1934; L’Humanité; 23 octobre 1934 (n° 13094), p. 4
    • 1951; Paris-presse, L’Intransigeant; 12 décembre 1951 (E8), p. 4
    • 1982; Le saint-siège et la Roumanie moderne. 1866-1914, Volume 1, Ion Dumitriu-Snagov, Roma, 1982, Università Gregoriana Editrice, sursa 1, sursa 2
    • 1989; Limba moldovenească cum să o cunoaștem; sursa 1
    • 1989; Parlamentul R.Moldova, legea Nr. 3464 din 31.08.1989 cu privire la statutul limbii de stat a RSS Moldovenești: “În scopul lichidării deformărilor survenite în construcția lingvistică din RSS Moldovenească, al luării sub protecția statului a limbii moldovenești - una dintre premizele fundamentale ale existenței națiunii moldovenești în cadrul formației sale național-statale suverane[…] hotărăște a completa Constituția […] RSSM cu Art.701: “Limba de stat a RSSM este limba moldovenească. Limba de stat este folosită în viața politică, economică, socială și culturală și funcționează pe baza grafiei latine”
    • 1994; “Constituția Republicii Moldova”; art.13(1) “Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționînd pe baza grafiei latine”, sursa
    • 2000; Analele Acedemei Române, Editura Academiei Române, diverși autori sursa 1; sursa 2; sursa 3
    • 2014; Limba vorbită în raioanele Moldovei (Recensămînt 2014); sursa 1
    • 2018; Abecedar, Limba Moldovenească; Odessa sursa 1

    Doua chestii sa fie luate în considerare. Vom porni de la premiza ca 1) limba moldovenească sau româna este aceeași limba. Unica ce diferă este denumirea dată acestei limbi unice de către populația diferită. 2) când vorbim de limba, nu subânțelegem dialecte, sau graiuri. Este vorba exclusiv de denumirea limbii - treptei superioara a clasificării lingvistice. 2’) vom nota ca în dependenta de punctul de vedere, clasificarea limbii moldovenești drept grai al limbii valahe(române) nu are mai mult sens sau argumentabilitate decât clasificarea dialectului valah al limbii moldovenești. Totul depinde de atitudinea fata de referințele istorice luate ca baza la asa reflecții, și angajarea politica a experților ce discuta aceste chestiuni.

    Etnie, natiune, popor: moldoveni, moldovean

    • 1352—1564; Молдавско-польская летопись; “Сигизмунд-Август, король польский, поставил молдавским воеводой Александра, тоже из молдавского рода, а Жолде, молдаване, поймав, отрезали нос и послали в монастырь” (sursa)
    • Население Бессарабской губернии по переписи 1897 г. sursa 1
    • … [in completare]
    ...
  • Материалы русско-румынской конференции в Варшаве (1921г.)

    Материалы русско-румынской конференции в Варшаве (сентябрь-октябрь 1921г.)

    Российскую сторону представляют: Л.Н.Карахан, Е.Б.Пашукане, Г.Б.Сандомирский
    Румынскую сторону представляют: Г.Филалити, Г.Параскивеску, Д.Чотори.

    Из протокола No 1 22.IX. 1921 г.:
    “Карахан предлагает следующую программу вопросов, которые по его мнению, должны быть поставлены в порядок дня будущей конференции:

    I. Вопрос о Бессарабии, в настоящее время оккупированной румынскими войсками вопреки договору, заключенному между Россией и Румынией об очищении этой области

    ...
  • Estimarea costului ajutorului umanitar acordat R. Moldova de către România

    ...
  • Despre ajutorul de materiale medicale oferit de România R. Moldova

    As dori sa adaug si yo câteva copeici despre ajutorul de materiale medicale oferit de România R. Moldova

    În primul rând, aș dori să exprim sincere mulțumiri guvernului de la București pentru ajutorul acordat, mulțumiri care, de altfel, au fost exprimate de toți oficialii de la putere și din opoziție și de populația Moldovei.

    Aș vrea însă să amintesc totuși că așa donații cât la nivel de țari, și la nivel local, au loc pentru a face și un show. Bunăoară, camioanele

    ...
  • Şi nastorojește în CuCo...

    Joi, 7 mai 2020, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale:

    • Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind acordarea Guvernului Republicii Moldova a unui împrumut financiar de stat;
    • Hotărârea Guvernului nr. 169 din 13 martie 2020 pentru inițierea negocierilor şi aprobarea semnării Acordului dintre Guvernul Federației Ruse şi Guvernul Republicii Moldova privind acordarea Guvernului Republicii Moldova a unui împrumut financiar de stat;
    • Hotărârea Guvernului nr. 252 din 21 aprilie 2020 cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Federației Ruse şi Guvernul Republicii Moldova privind acordarea Guvernului Republicii Moldova a unui împrumut financiar de stat; și
    • Legea nr. 57 din 23 aprilie 2020 pentru ratificarea Acordului între Guvernul Federației Ruse și Guvernul Republicii Moldova privind acordarea Guvernului Republicii Moldova a unui împrumut financiar de stat.
    ...
  • Коронавирус, прекращение денежных переводов из-за рубежа: особое усугубление кризиса на Балканах и в Восточной Европе

    Экономический кризис, связанный с пандемией Covid-19, может быть более выраженным в некоторых странах Восточной Европы и Балканах в связи с резким прекращением денежных переводов из-за рубежа. По оценкам Всемирного банка, в 2020 году поток денег, которые трудящиеся-мигранты ежегодно отправляют домой, сократится на 20% - с 554 до 445 миллиардов долларов. Самый большой спад в современной истории.

    В Европе это будут в основном Молдова, Косово, Украина, Босния-Герцеговина и Черногория, где денежные переводы от “гастарбайтеров” составляют более 10% ВВП. Беспокойство также исходит от других учреждений, таких как ОЭСР и Европейский банк реконструкции и развития.

    ...
  • Rumania’s grip on Bessarabia / О румынском захвате Бессарабии

    Представляем вашему вниманию перевод на русский новозеландской статьи о (цитирую) “Румынском захвате Бессарабии” 1918-го года.

    Оригинал в полном объеме представлен ниже. Bellow is presented the artice of the “The Evening Star” newspaper of Dunedin (New Zealand) published on April 15, 1924.

    ...
  • Coronavirus în Moldova: Platforma online de mântuială a Ministerului Sănătății

    Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova a lansat o platforma noua în care își arata ignoranta colaboratorilor săi.

    Platforma este menita sa arate situația la zi cu propagarea coronavirusului în Moldova.
    M-a mirat nivelul de neprofesionalism cu care au fost prezentate datele populației. ...
  • Scurta poveste a conflictului "moldo-român"

    Povestea "conflictului moldo-român", adică, a opoziției intre ideologii "românismului" și "moldovenismului", s-a început cu un alt conflict, Ruso-Turc, și s-a înăsprit după căderea URSS...

    Mai jos cititorul poate găsi o viziune, scurtă, schematică, mai putin comună, a esenței acestui conflict.

    După ce în URSS, mai ales pe timpul lui Stalin, a fost o dictatura draconica, în urma căreia au avut de suferit pe nedrept o grămada de oameni, multi pe dreptate s-au revoltat și s-au înverșunat împotriva acestei dictaturi. In anii 90, expresia antisovietica și-a atins apogeul, și URSS s-a destrămat. ...
  • About the CoI's European Charter for Regional or Minority Languages

    From a letter sent to the Council Of Europe:

    About the European Charter of Regional or minority languages, located on this address
    I wonder where is the Moldovan? I am from Moldova, my language is Moldovan, the majority of Moldovan speaks Moldovan (see the census results), in Ukraine Moldovan is also one of the officially recognized minority languages.  
    ...
  • Ambasadorul Ucrainei la București afirmă ca "pentru noi, nu există limba moldovenească"

    Recent (10 decembrie) ambasadorul Ucrainei în România, diplomatul Oleksandr Bankov, a dat un interviu la resursa mediatica locala HotNews.


    Mă voi referi doar la o singură frază din ce a zis, citez: "Pentru noi nu există limba moldovenească"

    De aici, eu, care vorbesc limba ce o numesc Moldovenească, rămân un pic surprins și intrigat, când vorbește de "noi", pe cine are în vedere? "Noi", adică cei din Ucraina, guvernul Ucrainean? ...
  • Denumirea obiectului școlar de istorie în Europa, 2019, era noastră


  • Despre cum Curtea Constituțională citează Constituția Republicii Moldova

    Ghimpu citează ca-i "moldovenească" iar expertul Constituțional Poalelungi îi răspunde - "română", în rusă se traduce ca "молдавский"...

    M-a amuzat, recent, o observație de pe o rețea socială, precum că Curtea Constituțională ar înlocui liber textele din Constituție cu ale sale.

    Zic, nu e posibil asa ceva, cred ca e o eroare sau neînțelegere, însa iată ce am descoperit, pe site-ul Curții.

    ...
  • În căutarea conflictului între Constituție și Declarația de Independență a R. Moldova

    La 5 decembrie 2013 Curtea Constituțională a pronunțat hotărârea privind interpretarea articolului 13 alin. (1) din Constituție în coraport cu Preambul Constituției și Declarația de Independență (mai departe, prescurtat, DI) a Republicii Moldova (sesizările nr. 8b/2013 şi 41b/2013).

    Următorul articol face o analiza a:
    1) consecințelor acestei decizii asupra legislației actuale din RM;
    2) deciziei în sine;

    Ar putea sa pară logic sa pun punctele de mai sus în ordine inversă, însa primul punct îl consider mai important din considerente mai mult practice, decât juridice.

    1. Consecințele deciziei CC din 5 decembrie 2013

    ...
  • De neamul berlânesc


    Eu, cronicaru anglicescu Petrow Mjutu, povestitu v-am în icea scriptura despre neamu nostru, celor de pe însula britaneasca cum urmeazî.

    De izvodirea englejîlor, de unde au venit într-acéste locuri

    Poporu nostru, anglicesc, este o parte a unui popor mai mari, poporul berlân, alcatuitu din mai multi neamuri: de cătră scoțieni, la nord, și apoi irlandezi, la vestu țării, deolaltă cu gali, la care sa adăugatu neamu nostru anglicesc, sau englez, cum ii mai zicu. Si acmu toati naroadele impreunu alcatuiescu neamu berlânez, câți să află lăcuitori la Țara Irlandească, de la un loc suntu cu englezii și toți de la Bărlân să trag.

    Pentru limba noastră berlână

    ...
  • Moldovenii își caută un suzeran

    Când Moldoveanul cauta soluții de ieșire din criza,
    observam ca felul sau de a gândi nu se modifica cu trecerea timpului...
    (sondaj de opinie - la sfârșitul articolului)
     

    ...Moldoveanul nostru așadar, după ce se jeluie pe toate guvernele și administrațiile țariste, și apoi sovietice, apoi și mai ales cele post-sovietice, de ajunge la ultima guvernare și vai și amar de dânsa, căci cade sub o critică acerbă de îi ies okii, deci, sătul de atâtă critică, propune, în sfârșit, și o soluție, cum de ieșit din criză...

    Judecă așa: nicio guvernare de după independentă nu a fost capabilă sa o facă (să iasă din criză), deci, puține șanse sunt ca și vreuna viitoare o va face. Respectiv => guvernarea în genere nu e soluție. Soluția e transferul de administrare la o altă capitală, cum e deprins moldoveanul. Cineva ne-ar guverna mai bine decât o facem înșine!
    ...
  • Jelui-m-aș și n-am cui...

    Jelui-m-aș și n-am cui,
    Jelui-m-aș blogului, 
    Blogului, on-line-ului...
    (fragment dintr-o jeluire populară)

    Moldovenii, ca orice popor, vor să-și schimbe viata. Majoritatea spre bine. Însă cum pe zi ce trece, Moldovenii o duc din ce în ce mai bine - la propriu da ar Domnul să fie spus, însa pana când se mulțumesc și cu ghilimelele - unii moldoveni dau soluții aș zice originale, dacă nu ar fi deja învechite... ...
  • Din "Glasul Basarabiei", 1913, citire...

    Sa citim niște citate din gazeta "Glasul Basarabiei", din 1913.
    Se vorbește despre învățământ, limba (moldovenească, de altfel) și orânduirea religioasă.
    Basarabia este o gubernie atunci în Imperiul Rus, mai rămân 4 ani pana la apariția primei Republici Moldovenești independente (Republica Democratică Moldovenească).
    Aucune description de photo disponible.

    Altă veste de mare bucurie.
    Deocamdată numai ocârmuirea duhovnicească o înțeles, că moldovenii cari se învață în școlile începătoare pe limba rusască, nu învață decât câteva cuvinte mai întrebuințate, iar după o scurtă vreme și pe acelea le uită. Cei cari le învață pe rusește nu se deșteaptă cu nimica, iar învățăturile despre credință și sfânta istorie lor le rămân necunoscute. Lucrul acesta o pus pe gânduri pe cinstiții părinți și ei, după oareșicare chibduire în adunarea lor cea de pe urmă au venit la aci unire, că moldovenii nu […] știu adevărurile legei, numai pentru aceia, că în școală pe dânșii îi învață în limba streină. Rugăciunile și lega lui Dumnezeu ei le învață derost, neînțelegând adeseori nimica din cele ce învață. Asta este și pricina, că ei cu așa avânt s-au aruncat în brațele lui Inochentie, care lor toate le spunea moldovenește. ...
  • Moldova fată mare..

    Se zice ca odată demult, încât nici nu se mai știe de când, Moldova era fata mare. De frumoasă era, sau nu, nu se știe, dar avea gropite pe obraji, purta straie verzi, șoptea a izvoare, pregătea tocana de porc cu brânza de oaie și măligă.

    A cui era fata asta, nu se știe, însa trăia la o răscruce de drumuri, într-o casa de lut și vecinii din când în când veneau sa o ceara de nevasta. Nici fata nu era chiar urata, însa mai degrabă le interesa lotul casei, căci, la asa o răscruce, se putea de făcut o cârciuma buna, de vândut vin cu paharul sau butoiul... ...