Coronavirus în Moldova: Platforma online de mântuială a Ministerului Sănătății
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova a lansat o platforma noua în care își arata ignoranta colaboratorilor săi.
Platforma este menita sa arate situația la zi cu propagarea coronavirusului în Moldova.
M-a mirat nivelul de neprofesionalism cu care au fost prezentate datele populației.
Proiectul a fost susținut (sa citim, cofinanțat) de fondurile ONU, sper ca nu au fost cheltuiți prea multi bani pentru asemenea perle.
Sa vedem cum anume sunt prezentate datele:
"cazurile" sunt divizate în "noi" și "confirmate". Acum sa înțelegem oare ca cazurile "noi" nu sunt confirmate? Cititorul poate doar sa intuiască ca cazurile "noi", sunt cazuri confirmate în decursul zilei respective.
Mai departe, din datele ministerului aflam ca exista doua "tipuri de transmitere": "locala" și "importata". Pana acum știam ca este transmitere pe cale aeriana, sau cea de contact cu obiectele infectate. Poate, autorii au dorit sa vorbească nu de "tip de transmitere", ci de "locul infectării". Insa și în acest caz m-ar uimi abilitatea medicilor noștri de a o localiza exact. Ma interesează cum fac diferență medicii noștri dintre virușii locali și cei importați, poate au o căciulă de cârlan pe ei? Știm ca perioada de incubație variază de la doua săptămâni la o luna, și dacă în acel timp bolnavul confirmat a fost și în Moldova și în străinătate, cum vor identifica locul contaminării? De exemplu omul a ieșit la Iași pe o zi pentru o conferință. Sau poate a fost contaminat în aeroportul sau gara de sosire din Moldova...
Nu sunt clar diferențiate cazurile "active", de totalul cazurilor înregistrate. Cazurile active se afla dacă scădem din cazurile înregistrate cazurile de restabilire, cele de deces, precum și eventual cele plecate din țara.
Este interesant de a găsi și neologismul "Femei-Gravide", de parca ar spune "Fat-Frumos". Nu e prea clar ce are a face aceasta statistica cu virusul, căci virușii nu se transmit de la mama la copil. Copilul, desigur, se poate infecta după naștere, pe cale clasica, însă se știe ca copii nu suferă de cazuri grave în urma contactării coronavirusului.
Asa statistici dubioase arata un pic incompetenta birocraților noștri de la ministerul sănătății, și nivelul destul de slab de cunoaștere a fenomenului de către prestatarii ce au executat proiectul. Ca si de obicei, principalul e sa iai banu, da apoi, prezinți ceva în stilul, cum ar zice rusul "teap-leap - i gotovo !", sau, în moldovenește, "făcut de mântuială"...
Platforma este menita sa arate situația la zi cu propagarea coronavirusului în Moldova.
M-a mirat nivelul de neprofesionalism cu care au fost prezentate datele populației.
Proiectul a fost susținut (sa citim, cofinanțat) de fondurile ONU, sper ca nu au fost cheltuiți prea multi bani pentru asemenea perle.
Sa vedem cum anume sunt prezentate datele:
"cazurile" sunt divizate în "noi" și "confirmate". Acum sa înțelegem oare ca cazurile "noi" nu sunt confirmate? Cititorul poate doar sa intuiască ca cazurile "noi", sunt cazuri confirmate în decursul zilei respective.
Mai departe, din datele ministerului aflam ca exista doua "tipuri de transmitere": "locala" și "importata". Pana acum știam ca este transmitere pe cale aeriana, sau cea de contact cu obiectele infectate. Poate, autorii au dorit sa vorbească nu de "tip de transmitere", ci de "locul infectării". Insa și în acest caz m-ar uimi abilitatea medicilor noștri de a o localiza exact. Ma interesează cum fac diferență medicii noștri dintre virușii locali și cei importați, poate au o căciulă de cârlan pe ei? Știm ca perioada de incubație variază de la doua săptămâni la o luna, și dacă în acel timp bolnavul confirmat a fost și în Moldova și în străinătate, cum vor identifica locul contaminării? De exemplu omul a ieșit la Iași pe o zi pentru o conferință. Sau poate a fost contaminat în aeroportul sau gara de sosire din Moldova...
Nu sunt clar diferențiate cazurile "active", de totalul cazurilor înregistrate. Cazurile active se afla dacă scădem din cazurile înregistrate cazurile de restabilire, cele de deces, precum și eventual cele plecate din țara.
Este interesant de a găsi și neologismul "Femei-Gravide", de parca ar spune "Fat-Frumos". Nu e prea clar ce are a face aceasta statistica cu virusul, căci virușii nu se transmit de la mama la copil. Copilul, desigur, se poate infecta după naștere, pe cale clasica, însă se știe ca copii nu suferă de cazuri grave în urma contactării coronavirusului.
Asa statistici dubioase arata un pic incompetenta birocraților noștri de la ministerul sănătății, și nivelul destul de slab de cunoaștere a fenomenului de către prestatarii ce au executat proiectul. Ca si de obicei, principalul e sa iai banu, da apoi, prezinți ceva în stilul, cum ar zice rusul "teap-leap - i gotovo !", sau, în moldovenește, "făcut de mântuială"...