Din "Glasul Basarabiei", 1913, citire...
Sa citim niște citate din gazeta "Glasul Basarabiei", din 1913.
Se vorbește despre învățământ, limba (moldovenească, de altfel) și orânduirea religioasă.
Basarabia este o gubernie atunci în Imperiul Rus, mai rămân 4 ani pana la apariția primei Republici Moldovenești independente (Republica Democratică Moldovenească).
”Altă veste de mare bucurie.
Deocamdată numai ocârmuirea duhovnicească o înțeles, că moldovenii cari se învață în școlile începătoare pe limba rusască, nu învață decât câteva cuvinte mai întrebuințate, iar după o scurtă vreme și pe acelea le uită. Cei cari le învață pe rusește nu se deșteaptă cu nimica, iar învățăturile despre credință și sfânta istorie lor le rămân necunoscute. Lucrul acesta o pus pe gânduri pe cinstiții părinți și ei, după oareșicare chibduire în adunarea lor cea de pe urmă au venit la aci unire, că moldovenii nu […] știu adevărurile legei, numai pentru aceia, că în școală pe dânșii îi învață în limba streină. Rugăciunile și lega lui Dumnezeu ei le învață derost, neînțelegând adeseori nimica din cele ce învață. Asta este și pricina, că ei cu așa avânt s-au aruncat în brațele lui Inochentie, care lor toate le spunea moldovenește. Pentru atâta sfatul școlar eparhial din Chișinău o hotărât, ca în școlile bisericești de popor (țercovno-prihodschia școlî), unde se învață copiii moldovenilor, legea lui Dumnezeu să se învețe pe limba moldovenească nu în toate clasele, dar încurgerea celor întâi doi ani, apoi pe cea rusască.”
”De la Redacție.
Rugăm prea plecat pe toți scriitori Moldoveni, să ni trimită, fără plată, macar parte din scrierile lor, pentru a le tipări în gazeta «Glasul Basarabiei», și pentru ca mai târziu să putem alcătui și deschide în Chișinău o bibliotecă pentru toți Moldovenii din Basarabia și alte gubernii ale Împărăției Rusești, cari doresc și vor ave putința fără nici-o cheltuială, să cetiască și să se lumineze în limba moldovenească.
Cântecele naționale, doinele Moldovenilor, cântările bisericești ș. a. puse pe note, ar fi de mare folos Moldovenilor din Basarabia, cari nu știu să cânte moldovenește, de cât doar «Știi tu»… «Am un leu»… «Nu-s parale nu-s»… și încă câteva la fel.
[…]
Nu vor lipsi din biblioteca aceasta și cărțile rusești, dacă se vor găsi binevoitori între frați noștri Ruși și Moldoveni, să ni dăruiască cât mai multe.
«Parale nu avem», de aceia și îndrăznim a cere cărți moldovenești și rusești fără plată.
Unuia mai ușor îi este să ni trimită fără plată o carte-două, de cât pentru noi ca să plătim la toți…
Dumnezeul Atotputernic va plăti fiecăruia după faptele sale, iar de la noi Moldovenii din Basarabia adâncă recunoștință și dragoste frățască.
Redacția.”
”Despre Inochentie.
Presfântul sinod, odată cu hotărârea despre Inochentie, o hotărât, ca să se lupte și cu învățătura lui la locul începerei ei, în eparhiile Chișinăului, Podoliei și a Hersonului, — cu mijloace blândeței, cu dojeniri și propoveduirea cuvântului lui Dumnezeu pe limba moldovenească. Așijderea o hotărât, ca să închidă mormântul preutului Feodosie Levițchii și toate fântânile la care alerga închinătorii, fiindcă Inochentie și cu ucenicii lui propoveduie, că apa din aceste fântâni este făcătoare de minuni și aici se va arăta maica Domnului. O poruncit ocârmuirilor eparhiale din sus numitele gubernii să ieie dela următorii lui Inochentie lucrurile de închinare, cari se atârnă de Balta și chipul lui Feodosie Levițchii, pe care oamenii îl au drept icoană. Toate lucrurile, pe care le-au jertfit următorii lui Inochentie în mănăstirea Muromului, vor fi vândute, iar banii se vor întoarce moldovenilor din Basarabia. Pe arhimandritul Muromului Mercurie au să-l mute la altă mănăstire ca simplu (prost) călugăre”.
[…]
”Uprava zemstvei de gubernie o poruncit redacției jurnalului «Bessarabscoie Seliscoie Hozeaistvo» să tipărească mai multe cărticele pentru gospodărie, pentru împrăștierea fără de plată prin norod. Noi am sfătui să le tipărească și pe limba moldovenească, căci altfel vor fi zadarnice munca și cheltuielile, ca și până acuma.”
Se vorbește despre învățământ, limba (moldovenească, de altfel) și orânduirea religioasă.
Basarabia este o gubernie atunci în Imperiul Rus, mai rămân 4 ani pana la apariția primei Republici Moldovenești independente (Republica Democratică Moldovenească).
”Altă veste de mare bucurie.
Deocamdată numai ocârmuirea duhovnicească o înțeles, că moldovenii cari se învață în școlile începătoare pe limba rusască, nu învață decât câteva cuvinte mai întrebuințate, iar după o scurtă vreme și pe acelea le uită. Cei cari le învață pe rusește nu se deșteaptă cu nimica, iar învățăturile despre credință și sfânta istorie lor le rămân necunoscute. Lucrul acesta o pus pe gânduri pe cinstiții părinți și ei, după oareșicare chibduire în adunarea lor cea de pe urmă au venit la aci unire, că moldovenii nu […] știu adevărurile legei, numai pentru aceia, că în școală pe dânșii îi învață în limba streină. Rugăciunile și lega lui Dumnezeu ei le învață derost, neînțelegând adeseori nimica din cele ce învață. Asta este și pricina, că ei cu așa avânt s-au aruncat în brațele lui Inochentie, care lor toate le spunea moldovenește. Pentru atâta sfatul școlar eparhial din Chișinău o hotărât, ca în școlile bisericești de popor (țercovno-prihodschia școlî), unde se învață copiii moldovenilor, legea lui Dumnezeu să se învețe pe limba moldovenească nu în toate clasele, dar încurgerea celor întâi doi ani, apoi pe cea rusască.”
Glasul Basarabiei, 1913. № 18
”De la Redacție.
Rugăm prea plecat pe toți scriitori Moldoveni, să ni trimită, fără plată, macar parte din scrierile lor, pentru a le tipări în gazeta «Glasul Basarabiei», și pentru ca mai târziu să putem alcătui și deschide în Chișinău o bibliotecă pentru toți Moldovenii din Basarabia și alte gubernii ale Împărăției Rusești, cari doresc și vor ave putința fără nici-o cheltuială, să cetiască și să se lumineze în limba moldovenească.
Cântecele naționale, doinele Moldovenilor, cântările bisericești ș. a. puse pe note, ar fi de mare folos Moldovenilor din Basarabia, cari nu știu să cânte moldovenește, de cât doar «Știi tu»… «Am un leu»… «Nu-s parale nu-s»… și încă câteva la fel.
[…]
Nu vor lipsi din biblioteca aceasta și cărțile rusești, dacă se vor găsi binevoitori între frați noștri Ruși și Moldoveni, să ni dăruiască cât mai multe.
«Parale nu avem», de aceia și îndrăznim a cere cărți moldovenești și rusești fără plată.
Unuia mai ușor îi este să ni trimită fără plată o carte-două, de cât pentru noi ca să plătim la toți…
Dumnezeul Atotputernic va plăti fiecăruia după faptele sale, iar de la noi Moldovenii din Basarabia adâncă recunoștință și dragoste frățască.
Redacția.”
Glasul Basarabiei, 1913. № 20
”Despre Inochentie.
Presfântul sinod, odată cu hotărârea despre Inochentie, o hotărât, ca să se lupte și cu învățătura lui la locul începerei ei, în eparhiile Chișinăului, Podoliei și a Hersonului, — cu mijloace blândeței, cu dojeniri și propoveduirea cuvântului lui Dumnezeu pe limba moldovenească. Așijderea o hotărât, ca să închidă mormântul preutului Feodosie Levițchii și toate fântânile la care alerga închinătorii, fiindcă Inochentie și cu ucenicii lui propoveduie, că apa din aceste fântâni este făcătoare de minuni și aici se va arăta maica Domnului. O poruncit ocârmuirilor eparhiale din sus numitele gubernii să ieie dela următorii lui Inochentie lucrurile de închinare, cari se atârnă de Balta și chipul lui Feodosie Levițchii, pe care oamenii îl au drept icoană. Toate lucrurile, pe care le-au jertfit următorii lui Inochentie în mănăstirea Muromului, vor fi vândute, iar banii se vor întoarce moldovenilor din Basarabia. Pe arhimandritul Muromului Mercurie au să-l mute la altă mănăstire ca simplu (prost) călugăre”.
[…]
”Uprava zemstvei de gubernie o poruncit redacției jurnalului «Bessarabscoie Seliscoie Hozeaistvo» să tipărească mai multe cărticele pentru gospodărie, pentru împrăștierea fără de plată prin norod. Noi am sfătui să le tipărească și pe limba moldovenească, căci altfel vor fi zadarnice munca și cheltuielile, ca și până acuma.”
Glasul Basarabiei, 1913. № 21
(după materialele de pe dacoromania.net)