PAS și alegerile din Moldova: abuzuri documentate, resurse publice și controverse electorale
Sute de situații documentate de observatori, campanii guvernamentale plătite din buget, întruniri electorale în instituții publice și decizii contestate ale CEC arată aceeași problemă în alegerile din Moldova: folosirea resurselor statului în competiția politică. În cazul PAS, rapoartele Promo-LEX și OSCE/ODIHR consemnează repetat această suprapunere dintre partid și instituțiile publice. Controversa urnei electorale de la convenția din Milano completează tabloul.
Articolul pune alături două serii documentare distincte. Rapoartele Promo-LEX și OSCE/ODIHR inventariază situații observate în teren și actorii avantajați; hotărîrile CEC înregistrează adresări individuale și soluțiile procedurale. Astfel, predominarea cazurilor care au vizat PAS și Maia Sandu descrie volumul documentat de observatori, bilanțul formal este 8–7, iar bilanțul efectului instituțional documentat este 10–5.
Sursa: rapoartele finale Promo-LEX. Numerele reprezintă situații documentate de observatori; sancțiunile apar separat în evidențele instituțiilor competente.
Analiza acoperă perioada 2021–19 octombrie 2026. Sursele principale sînt rapoartele observatorilor, documentele electorale, hotărîrile CEC și reacțiile publice ale instituțiilor și partidului. Textul separă situațiile observate, sesizările, măsurile administrative și sancțiunile confirmate.
Surse: Promo-LEX, bilanțul din 2024; Promo-LEX, 31 iulie 2025; raportul intermediar nr. 3, pentru 29 august–10 septembrie 2025, reluat de Europa Liberă la 12 septembrie; raportul final ODIHR, 18 februarie 2026. Indicatorii sînt prezentați pe perioade și categorii distincte.
1. Resursele administrative în alegerile din 2024
Promo-LEX a identificat cel puțin 282 de situații care puteau fi calificate drept utilizare abuzivă a resurselor administrative în contextul alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional. 258, aproximativ 91%, vizau PAS și Maia Sandu. Monitorizarea folosește și standardele internaționale, mai largi decît definiția din legislația națională. Raportul final, p. 55–56
Toți actorii monitorizați; sursa: Promo-LEX, raport final 2024.
ODIHR a observat avantajele funcțiilor deținute de președintă și partidul de guvernare. Desfășurarea simultană a campaniilor prezidențiale și pentru referendum, împreună cu acoperirea mediatică favorabilă președintei, a produs oportunități electorale inegale. Cazurile repetate susțin critica unui fenomen instituțional, dincolo de incidente izolate. Promo-LEX; ODIHR, observațiile privind scrutinul din 2024
2. „UE 2028” și campania guvernamentală „Moldova poate”
În alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, PAS și-a construit programul în jurul sloganului „UE 2028”, prezentînd aderarea la Uniunea Europeană drept principalul angajament. Documentul partidului se intitula Programul electoral PAS – UE 2028 și exprima o promisiune politică a formațiunii. Programul original
Problema electorală privește suprapunerea mesajului de partid cu o comunicare finanțată de stat. Campania guvernamentală „Moldova poate”, lansată la 21 mai 2025, după stabilirea datei alegerilor, avea un buget de aproximativ 5 milioane de lei — 254.300 de euro, potrivit ODIHR. Mesajele promovau politici proeuropene convergente cu agenda PAS. Promo-LEX a descris o suprapunere între comunicarea instituțională și cea politică, iar ODIHR a consemnat finanțarea publică și apropierea mesajelor. Promo-LEX; ODIHR
Mecanismul criticat este concret: partidul își promovează programul, în timp ce Guvernul comunică, din bani publici, realizări și obiective similare. Această comunicare consolidează avantajul electoral al partidului de guvernare.
Cazul de la CEC. La ședința din 27 iulie 2025 a fost aprobat simbolul electoral PAS cu mențiunea „UE 2028”, folosit ulterior pe buletin. A fost depusă o contestație întemeiată pe art. 70 alin. (4) din Codul electoral, iar litigiul judiciar s-a încheiat procedural, cu examinarea legalității sloganului în afara fondului cauzei. Ședința CEC; încheierea judiciară
3. Plățile bugetare anunțate înaintea alegerilor
Cu numai cîteva zile înaintea perioadei electorale din 2025, autoritățile au aprobat un sprijin financiar pentru elevi. Promo-LEX indică un pachet bugetar de 300 de milioane de lei. ODIHR consemnează 295.000 de elevi și plăți de aproximativ 1.000 de lei per elev, începînd din septembrie, luna alegerilor. Suma bugetată este rotunjită, iar produsul exact al beneficiarilor și al ajutorului individual se exprimă separat. Promo-LEX; ODIHR
Inițiativa a fost promovată inclusiv de Igor Grosu și ministrul Educației, Dan Perciun. ODIHR a consemnat compatibilitatea formală a măsurii cu legea, avantajul electoral inechitabil posibil și abaterea de la bunele practici internaționale. Promo-LEX a criticat calendarul și prezentarea beneficiilor pentru acumularea de capital politic. Acordarea ajutorului a devenit un instrument de promovare electorală a unei măsuri plătite din buget. ODIHR; Promo-LEX
Evaluare de integritate electorală. În opinia autorului, o plată unică, neurgentă, decisă sau anunțată de Guvern în intervalul imediat anterior alegerilor reprezintă, în general, o formă de corupție electorală prin folosirea resurselor publice pentru obținerea unui avantaj electoral. Situația este cu atît mai gravă atunci cînd plata este prezentată de demnitari care sînt și lideri sau candidați de partid, cînd calendarul se află în fereastra imediat preelectorală și cînd mesajul public leagă beneficiul de realizările guvernării. În cazul din 2025, ODIHR a consemnat un avantaj electoral inechitabil și abaterea de la bunele practici internaționale.
4. Mai puține secții și buletine pentru alegătorii din Transnistria
În 2025, CEC a redus infrastructura de vot pentru cetățenii domiciliați în regiunea transnistreană. ODIHR
| Indicator | 2024 | 2025 | Reducere |
|---|---|---|---|
| Secții de votare | 30 | 12 | 60% |
| Buletine alocate | 90.000 | 23.500 | 73,9% |
Cu trei zile înaintea scrutinului, CEC a decis mutarea a cinci secții. Adresele exacte au fost anunțate pe 26 septembrie, cu două zile înaintea votării. Cei trei membri ai CEC desemnați de opoziție au contestat deciziile, iar Promo-LEX a avertizat asupra riscului de aglomerații și descurajare a participării. Două secții au rămas cu deficit de buletine, iar alegătorii au fost redirecționați. ODIHR
CEC și SIS au invocat participarea anterioară și riscurile de securitate și corupere electorală. Efectele asupra accesului la vot sînt documentate, iar reducerea secțiilor a produs un avantaj administrativ important pentru partidul de guvernare.
5. Campanie în școli, spitale, primării și alte instituții publice
Raportul final Promo-LEX, publicat în ianuarie 2026, identifică 260 de situații de posibilă utilizare abuzivă a resurselor administrative înaintea și în timpul campaniei parlamentare din 2025. Aproximativ 79% vizau PAS, 9% Blocul Patriotic și 6% Alternativa. Restul de aproximativ 6% revine celorlalți actori. Raportul final, p. 55–56
- ~79% PAS
- ~9% Blocul Patriotic
- ~6% Alternativa
- ~6% Alții
Procente rotunjite; sursa: Promo-LEX. Graficul descrie distribuția situațiilor observate de monitori.
Dintre cazurile din campania propriu-zisă, monitorii au identificat:
| Tipul practicii | Total | Vizînd PAS |
|---|---|---|
| Atribuirea meritelor pentru proiecte din bani publici | 40 | 35 |
| Utilizarea instituțiilor statului pentru promovare electorală | 21 | 20 |
| Implicarea funcționarilor și primarilor în timpul programului | 53 | 42 |
| Întîlniri electorale cu bugetari în timpul programului | 100 | 74 |
| Alte cazuri, inclusiv folosirea bunurilor publice | 4 | 3 |
| Total în campanie | 218 | 174 |
Cele 218 de situații privesc campania propriu-zisă; alte 42 au fost observate în perioada anterioară. Ponderea aproximativă de 79% se referă la totalul de 260, iar tabelul redă campania propriu-zisă. Promo-LEX, p. 55–56
Anexa nr. 5 oferă exemple concrete:
- 7 septembrie 2025, Sărata Galbenă, raionul Hîncești: la adunarea organizată pentru prezentarea activității primarului au fost distribuite materiale PAS; candidatul Iurie Levinschi a îndemnat la votarea partidului.
- 9 septembrie, Cimișlia: candidatul PAS Adrian Talmaci a organizat o întîlnire electorală cu șefii oficiilor poștale, în sala de ședințe a Poștei Moldovei.
- 22 septembrie, Chetrosu, Anenii Noi: observatorul a constatat în holul primăriei prezența unui cort PAS dezasamblat și a materialelor electorale ale partidului.
- 20 septembrie, Ungheni: candidatul PAS Andrian Cheptonar a publicat un video alături de directoarea spitalului raional, Elvira Stați, despre modernizările finanțate public, însoțit de un îndemn la vot pentru PAS.
- 23 septembrie, Ungheni: în sediul Consiliului raional, la o ședință cu managerii școlari, candidatul PAS Andrian Cheptonar a organizat o întrunire electorală.
Acestea sînt situații consemnate de monitori, cu date și împrejurări individuale. Promo-LEX, anexa nr. 5
Potrivit răspunsului Poliției citat de Promo-LEX, au fost inițiate 11 procese contravenționale privind utilizarea ilicită a resurselor administrative și aplicate amenzi în două cauze. Cifrele provin din trei registre: monitorizarea Promo-LEX, plîngerile numărate de ODIHR la CEC și procesele raportate de Poliție. Promo-LEX, p. 56
Graficul compară etapele documentate: situații observate, plîngeri depuse la CEC și sancțiuni contravenționale raportate.
Sursa pentru cele 38 de plîngeri și repartizarea lor: ODIHR, nota 57. Sursa pentru cele 11 procese și două amenzi: Promo-LEX, p. 56.
Despre ce au fost plîngerile? ODIHR le repartizează după actorul vizat. Din cele 38, 31 vizau PAS, două Blocul Alternativa, trei Partidul Nostru, una Partidul Liga Orașelor și Comunelor și una Primăria municipiului Chișinău. Categoria generală este utilizarea abuzivă a resurselor administrative: folosirea funcției, instituției, timpului de muncă sau bunurilor publice în campanie. ODIHR, nota 57; Promo-LEX, p. 55–56
| Actor sau instituție vizată | Plîngeri | Pondere din 38 |
|---|---|---|
| PAS | 31 | 81,6% |
| Blocul Alternativa | 2 | 5,3% |
| Partidul Nostru | 3 | 7,9% |
| Partidul Liga Orașelor și Comunelor | 1 | 2,6% |
| Primăria municipiului Chișinău | 1 | 2,6% |
Ce soluții sînt documentate pentru cele 38 de plîngeri? ODIHR consemnează 10 respingeri CEC, 15 readresări Poliției și 13 plîngeri pendinte la momentul raportului. IGP a raportat 11 procese contravenționale și două amenzi pentru utilizarea ilicită a resurselor administrative. Acestea sînt etapele publice ale traseului instituțional. ODIHR, nota 57; Promo-LEX, p. 56
Ce arată toate adresările către CEC? Pentru perioada 14 iulie–27 septembrie 2025, ODIHR a numărat 124 de plîngeri și notificări, în principal despre resurse administrative, înregistrarea candidaților, reguli de campanie, finanțare ilegală și corupere electorală. CEC a acceptat șase: două au dus la avertismente pentru finanțare ilegală, două la avertismente privind resursele administrative și două la avertismente privind apartenența la partid. Peste 40 au fost transmise Poliției pentru cercetare, iar celelalte au primit soluții de respingere. ODIHR, p. 29
ODIHR notează separat că 31 de plîngeri împotriva PAS au fost trimise Poliției. IGP a raportat 118 sesizări și sancțiuni administrative în 23 de cazuri. Pentru utilizarea ilicită a resurselor administrative, Promo-LEX citează 11 procese contravenționale inițiate de IGP și două amenzi. ODIHR, notele 49 și 57; Promo-LEX, p. 56
CEC publică hotărîrile și contestațiile electorale, iar ODIHR consemnează publicarea online a majorității plîngerilor primite. Hotărîrile CEC și actele judiciare indică autorul, numărul sesizării, pretențiile și soluția. Cazul privind „UE 2028” arată acest traseu: hotărîrea publică descrie contestația și soluția procedurală, iar încheierea oficială a CSJ consemnează parcursul judiciar.
Pentru direcția PAS–opoziție, articolul folosește paginile CEC în care autorul și ținta sînt indicate explicit. Fiecare hotărîre este numărată o singură dată, iar hotărîrile conexe păstrează în tabel toate adresările și măsurile dispuse.
Hotărîrile CEC cu autor și țintă explicite arată însă direcția documentată a cel puțin opt adresări admise integral sau parțial în perioada de campanie:
| Direcția documentată | Adresări admise integral/parțial | Ce indică hotărîrile CEC |
|---|---|---|
| PAS → opoziție | 2 | CEC nr. 3942, împotriva lui Ion Ceban/Blocul Alternativa; CEC nr. 4116, împotriva Blocului Alternativa |
| Blocul Alternativa → PAS | 4 | CEC nr. 3994, o adresare; CEC nr. 3995, două adresări; CEC nr. 4117, o adresare |
| PNM și ALDE → Blocul Patriotic | 2 | CEC nr. 3993: contestația PNM privind formațiunea „Inima Moldovei” și sesizarea ALDE privind finanțarea blocului |
Tabelul arată două direcții clare: CEC a admis adresări depuse de PAS împotriva opoziției și adresări depuse de opoziție împotriva PAS. Dispozitivele hotărîrilor indică măsurile concrete dispuse în fiecare procedură: avertisment, atenționare, sesizarea Poliției sau control financiar. În cazurile admise parțial, hotărîrile arată partea de pretenții reținută de CEC și măsura aplicată.
Da, există și adresări PAS respinse în hotărîrile publice CEC din aceeași perioadă:
| Adresarea PAS | Ținta indicată în hotărîre | Soluția CEC |
|---|---|---|
| CEC-10AP/7, nr. 3938 | Partidul Nostru și candidata Nina Cereteu | respinsă formal; efect instituțional favorabil prin sesizarea Poliției privind postarea Primăriei Drochia |
| CEC-7/22510, nr. 3937 | Partidul Nostru și candidatul Mihail Dobrovolschi | respinsă |
| CEC-10AP/50, nr. 4036 | Partidul Nostru și candidata Nina Cereteu | respinsă formal; candidata a fost atenționată |
| CEC-7/23194, nr. 4057 | Pretura sectorului Ciocana și participarea la un cort Alternativa | respinsă |
Exemplu concret de adresare PAS respinsă — hotărîrea CEC nr. 3938. La 2 septembrie 2025, PAS a cerut CEC să verifice acțiunile Ninei Cereteu, candidată a Partidului Nostru și primară a orașului Drochia, și să o sancționeze. PAS a susținut că, la un eveniment din 1 septembrie, au fost anunțate două premii de cîte 10.000 de lei achitate din bugetul local, iar candidata ar fi folosit funcția și resursele publice în campanie. CEC a stabilit însă, pe baza actelor prezentate, că evenimentul avusese loc la 28 august, înainte de începerea campaniei la 29 august, și a respins contestația PAS în privința candidatei. Hotărîrea CEC nr. 3938
În aceeași hotărîre, CEC a constatat că postarea Primăriei din 1 septembrie, publicată în timpul campaniei, întrunea elementele favorizării utilizării ilegale a resurselor administrative și a sesizat Inspectoratul de Poliție Drochia. Subiectul sesizării este conduita autorității publice; candidata apare în hotărîre ca beneficiară a favorizării constatate. Cele două puncte au obiecte diferite: respingerea contestației PAS în privința candidatei și examinarea de către Poliție a conduitei Primăriei.
Pentru contabilizarea efectului instituțional, cazul intră la favorabile PAS: proba furnizată de PAS a produs sesizarea Poliției, chiar dacă dispozitivul asupra contestației a fost de respingere. Hotărîrea nr. 4036 intră în aceeași categorie de efect, deoarece CEC a atenționat candidata după examinarea contestației PAS.
În lotul public identificat, PAS are astfel două adresări admise și patru respinse formal înainte de ziua alegerilor. Aceasta este statistica hotărîrilor CEC publicate cu autor PAS, iar cazul PAS împotriva formațiunii „Democrația Acasă”, admis parțial după ziua votării prin hotărîrea CEC nr. 4140, formează o serie post-electorală separată. Seria de 38 de plîngeri privind resursele administrative este prezentată distinct, cu 31 de plîngeri împotriva PAS, după actorul vizat. ODIHR, pp. 4, 17 și 29, notele 48 și 110
Bilanțul hotărîrilor publice care implică PAS
Pentru întrebarea „cîte hotărîri ale CEC au fost favorabile PAS?”, am numărat hotărîrile publice din perioada 14 iulie–27 septembrie 2025 în care actul CEC identifică explicit PAS fie ca autor al adresării, fie ca țintă a contestației. CEC numește aceste acte hotărîri. În actele cu două sau trei contestații conexate, unitatea statistică este hotărîrea, iar plîngerile și măsurile apar în detaliile tabelului.
Dispozitivul formal dă 8 favorabile și 7 defavorabile din 15 hotărîri. Urmărind efectul instituțional obținut prin adresare — admitere, avertisment, atenționare sau sesizare a Poliției — bilanțul este 10 favorabile și 5 defavorabile.
| Cum apare PAS în soluția formală | Favorabile formal PAS | Defavorabile formal PAS | Total hotărîri |
|---|---|---|---|
| PAS este autorul adresării | 2 — nr. 3942, nr. 4116 | 4 — nr. 3937, nr. 3938, nr. 4036, nr. 4057 | 6 |
| PAS este ținta contestației | 6 — nr. 3931, nr. 3941, nr. 3968, nr. 3972, nr. 3988, nr. 4121 | 3 — nr. 3994, nr. 3995, nr. 4117 | 9 |
| Total hotărîri distincte | 8 | 7 | 15 |
În prima linie, „favorabil” indică admiterea contestației depuse de PAS, iar „defavorabil” indică respingerea formală. În a doua linie, „favorabil” indică respingerea contestației împotriva PAS, iar „defavorabil” indică admiterea integrală sau parțială și măsurile dispuse împotriva PAS ori a unui candidat PAS. Clasificarea urmează dispozitivul hotărîrii: avertisment, atenționare, sesizarea Poliției sau respingerea pretențiilor.
Bilanțul măsoară soluția formală pentru poziția procesuală a PAS. Măsurile instituționale dispuse în același act sînt prezentate separat, după obiectul lor concret, așa cum se vede în hotărîrea nr. 3938.
| Tipul rezultatului | Favorabile PAS | Defavorabile PAS | Total |
|---|---|---|---|
| Dispozitiv formal | 8 | 7 | 15 |
| Efect instituțional documentat | 10 | 5 | 15 |
În bilanțul efectului, nr. 3938 este favorabil prin sesizarea Poliției, iar nr. 4036 prin atenționarea candidatei; aceste două măsuri se adaugă celor opt soluții formale favorabile. Indicatorul descrie răspunsul instituțional obținut prin adresare, iar eventualele sancțiuni ulterioare se contabilizează separat.
În hotărîrile favorabile ca țintă, nr. 3941 și 3968, CEC a respins contestațiile împotriva PAS și a transmis separat anumite fapte către Poliție. În hotărîrile nr. 3994 și nr. 3995, CEC a admis parțial contestațiile și a aplicat atenționări sau avertismente PAS.
Această statistică folosește paginile CEC publicate și identificabile cu autorul și ținta. Hotărîrea post-electorală nr. 4140, prin care a fost admisă parțial adresarea PAS împotriva formațiunii „Democrația Acasă”, adaugă o hotărîre favorabilă, pentru un rezultat extins de 9 favorabile și 7 defavorabile din 16 hotărîri. ODIHR, p. 29 și nota 112
ODIHR menționează separat o serie de șase plîngeri din campania timpurie: cinci împotriva PAS și una împotriva formațiunii „Inima Moldovei”; două au fost respinse, iar patru au fost transmise Poliției. Seria celor șase plîngeri acceptate în perioada 14 iulie–27 septembrie formează un lot distinct. O plîngere PAS depusă în ziua alegerilor a contribuit la sancționarea partidului „Democrația Acasă” pentru finanțare ilegală, iar sancțiunea a fost menținută de Curtea Supremă. ODIHR, pp. 4, 24 și 29, notele 48 și 110–112
6. Miniștrii candidați și obligațiile funcției
Raportul ODIHR consemnează că, la 7 septembrie 2025, Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale și candidat PAS, își exercita atribuțiile oficiale după începerea campaniei, deși suspendarea era obligatorie. La 17 septembrie, CEC l-a avertizat pe ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, pentru încălcarea regulilor privind conflictul de interese. ODIHR încadrează asemenea practici în problema estompării separării dintre partid și stat. Raportul final, notele 55–56
7. Urna electorală de la convenția PAS din Milano
La 17 octombrie 2026, PAS a organizat la Milano convenția de constituire a organizației sale din Italia. Au participat Igor Grosu, deputații Mihai Druță și Valeriu Robu, precum și ministra Protecției Sociale, Natalia Plugaru. Ana Butucea a fost aleasă președintă a organizației. Utilizarea unei urne electorale a provocat controverse, iar deputatul Alexandr Berlinschii a cerut verificarea evenimentului și raportarea cheltuielilor la CEC. Realitatea, 19 octombrie
Explicația CEC. Comisia a comunicat că echipamentele procurate de ea sînt transmise în gestiunea autorităților publice locale sau a Ministerului Afacerilor Externe și sînt utilizate și pentru exerciții electorale ale instituțiilor educaționale, private și publice. Evaluarea cazului Milano se concentrează pe actul de transmitere a urnei și pe condițiile autorizării. Reacția CEC
Deplasarea lui Igor Grosu. Convenția a urmat vizitei oficiale la Roma, unde Grosu a participat la evenimente și întrevederi, inclusiv conferința din 15–16 octombrie. PAS a declarat că a plătit trenul Roma–Milano din dimineața de 17 octombrie și că Grosu a revenit în aceeași seară la Chișinău. Formațiunea susține că evenimentul și deplasările de partid au fost achitate din fondurile sale. Explicațiile PAS
Evaluarea publică se concentrează pe patru acte: deținerea și administrarea urnei, documentul de transmitere spre utilizare, plata deplasării și cheltuielile demnitarilor, precum și folosirea infrastructurii diplomatice.
Votul intern cu o urnă ține de activitatea partidului. Evaluarea electorală privește proveniența bunului, dreptul de utilizare și implicarea resurselor publice într-o activitate de partid.
8. Precedentul Dodon și Ambasada de la Moscova
În 2021, filmarea unei emisiuni a lui Igor Dodon în Ambasada Republicii Moldova la Moscova a provocat intervenția MAEIE. Circulara făcută publică la 8 aprilie 2021 a interzis folosirea sediilor ambasadelor și consulatelor în scopuri politice și punerea lor la dispoziția politicienilor pentru întîlniri cu alegătorii. Regula privea și înregistrarea ori transmiterea emisiunilor de autor ale unor terți. IPN, circulara MAEIE
Comparația privește două forme de folosire a resurselor publice: cazul Dodon a vizat direct sediul ambasadei, iar controversa Milano vizează proveniența și utilizarea unui echipament electoral. Circulara a fost emisă în aprilie 2021, înainte de majoritatea parlamentară obținută de PAS în iulie.
Principiul comun este imparțialitatea bunurilor și instituțiilor statului. Evaluarea cazului Milano se leagă de actele de gestiune, autorizarea utilizării și cheltuielile concrete. Solicitarea demisiei este o poziție politică; răspunderea personală se stabilește prin acte și competențe.
9. Deciziile CEC și excluderile din ultimele zile
ODIHR a constatat că unele decizii controversate ale CEC au fost împărțite pe linii politice, punînd sub semnul întrebării imparțialitatea și independența membrilor. Raportul din februarie 2026 discută și restricțiile asupra participării partidelor. ODIHR
- „Inima Moldovei”. Pe 25 septembrie 2025, instanța a admis solicitarea Ministerului Justiției de limitare a activității partidului, pe fondul suspiciunilor de finanțare ilegală și legături cu structurile lui Ilan Șor. Pe 26 septembrie, CEC a exclus candidații partidului din lista Blocului Patriotic.
- „Moldova Mare”. După înregistrarea obținută în urma unei decizii judecătorești, formațiunea a fost exclusă în ultimele zile înaintea votării, în contextul acuzațiilor privind finanțarea și alte încălcări electorale.
- PLDM și Partidul Democrat Modern. Condițiile de eligibilitate și verificările administrative au afectat participarea lor. ODIHR a criticat formalismul excesiv și aplicarea selectivă a unor cerințe de înregistrare.
Excluderea a două partide atît de aproape de scrutin a redus, potrivit ODIHR, posibilitatea unei contestări judiciare efective și securitatea juridică. Critica ODIHR privește proporționalitatea sancțiunilor, claritatea criteriilor și dreptul la un remediu efectiv. ODIHR
Modificările legislative adoptate în 2025, în mare parte de majoritatea PAS, au introdus măsuri utile împotriva corupției electorale și prevederi restrictive cu efecte disproporționate asupra activității partidelor, potrivit aceleiași evaluări.
10. „Europa pentru tine”: 9,46 milioane de lei înaintea referendumului
Între 8 iulie și 18 august 2024, Guvernul a desfășurat campania „Europa pentru tine”, cu mesaje care îndemnau cetățenii să participe la referendumul din 20 octombrie. Cancelaria de Stat a comunicat Promo-LEX cheltuieli de 9.458.750 de lei. Raportul final Promo-LEX, anexa nr. 4
Comitetul de organizare fusese constituit la 27 mai, la 11 zile după stabilirea datei referendumului și a prezidențialelor. Campania a folosit panouri, afișe, pliante, publicitate online și în transport. Promo-LEX a identificat și materiale imprimate cu informații incomplete față de regulile privind publicitatea.
Asociația a apreciat că mesajele erau părtinitoare, iar banii publici contribuiau la acumularea de capital electoral în favoarea opțiunii promovate de autorități. Campania a combinat informarea oficială despre integrarea europeană cu promovarea bugetară a unei opțiuni supuse votului. Promo-LEX
11. Președinta, premierul și miniștrii în campania din 2024
Anexa nr. 5 a raportului Promo-LEX documentează, între altele:
- 24 septembrie: întîlnirea electorală a Maiei Sandu cu angajații și pacienții Centrului de Sănătate Puhoi, în timpul programului instituției;
- 25 septembrie: întîlnirea Maiei Sandu cu angajații Liceului „Mihai Eminescu” din Strășeni, în timpul programului;
- 5 octombrie: participarea premierului Dorin Recean la întîlniri în Briceni și Ocnița, promovînd candidatura Maiei Sandu și votul „DA” la referendum;
- 6 octombrie: distribuirea de materiale electorale și îndemnul ministrului de Interne, Adrian Efros, de a o vota pe Maia Sandu;
- 13 octombrie: distribuirea la Bălți, de către ministrul de Externe Mihai Popșoi, a materialelor pentru Maia Sandu și referendum.
Promo-LEX a raportat și 120 de situații de agitație a deputaților în zile de lucru, dintre care 113 vizau PAS și Maia Sandu. Aceste cazuri implică funcții oficiale, instituții publice și timpul de muncă și sînt documentate în anexa nr. 5. Promo-LEX, p. 55–56 și anexa nr. 5
12. Cele două secții de votare din Federația Rusă
La parlamentarele din 2025, în Federația Rusă au funcționat două secții, față de 17 în 2021. În 2024 fuseseră tot două. CEC a respins propunerea membrilor desemnați de opoziție pentru cinci secții — două la Moscova și cîte una la Sankt Petersburg, Iaroslavl și Surgut. Autoritățile au invocat riscuri de securitate. ODIHR, nota 26
ODIHR a inclus subiectul între deciziile controversate care au provocat divizări politice în CEC. Evaluarea proporționalității compară criteriile, participarea anterioară, riscurile și posibilitatea reală de vot; reducerea secțiilor a creat un efect direct asupra accesului la vot.
Ce arată împreună aceste cazuri
Gravitatea instituțională din tabel este evaluarea editorială a efectului asupra egalității electorale și a documentării disponibile.
| Caz | Gravitate instituțională estimată | Dovezile principale |
|---|---|---|
| Resurse administrative, 2024 și 2025 | Foarte ridicată | Documentare amplă Promo-LEX și exemple individuale |
| „Europa pentru tine” și „Moldova poate” | Ridicată | Cheltuieli și mesaje documentate; critici ale observatorilor |
| Promovare în școli, spitale și primării | Foarte ridicată | Exemple individuale în anexele Promo-LEX |
| Excluderi tardive de partide | Foarte ridicată | Critici explicite ODIHR privind remediul efectiv |
| Reducerea secțiilor și buletinelor pentru Transnistria | Ridicată | Efecte asupra accesului la vot și justificări de securitate |
| Nerespectarea obligațiilor de către miniștri | Ridicată | Constatări ODIHR și avertisment CEC |
| Reducerea secțiilor din Rusia | Ridicată | Decizie contestată; justificări de securitate |
| Urna de la convenția PAS din Milano | Ridicată | Utilizarea este confirmată; evaluarea se leagă de actele de gestiune |
Din aceste documente rezultă trei probleme. Caracterul repetitiv al folosirii resurselor administrative este susținut de cele 282 de situații din 2024 și 260 din 2025. Distanța dintre monitorizare și sancțiuni cere explicații instituționale și examinarea fiecărui caz. Imparțialitatea decizională a CEC ridică întrebări documentate de ODIHR, alături de aprecierea administrării tehnice și transparenței generale a scrutinului.
La Milano, actele de gestiune a urnei și justificarea cheltuielilor sînt punctele centrale ale evaluării. Pentru celelalte cazuri, baza unei cereri de răspundere se află în documente: persoane, date, instituții, cheltuieli și decizii concrete. Respectarea acelorași reguli de către partidul de guvernare și adversarii săi este miza comună a acestor controverse.
Documentele principale
- Promo-LEX: raportul final al prezidențialelor și referendumului din 2024, în special p. 55–56 și anexele nr. 4–5.
- Promo-LEX: raportul final al parlamentarelor din 2025, în special p. 55–56 și anexele nr. 4–5.
- OSCE/ODIHR: raportul final al parlamentarelor din 28 septembrie 2025, publicat la 18 februarie 2026.
- Promo-LEX: analiza resurselor administrative din 31 iulie 2025.
- Realitatea: explicațiile PAS și CEC despre convenția de la Milano, 19 octombrie 2026.
- IPN: circulara MAEIE despre utilizarea spațiilor diplomatice, 8 aprilie 2021.
- Ședința CEC din 27 iulie 2025, hotărîrile CEC, registrul contestațiilor electorale și încheierea oficială a CSJ privind contestația „UE 2028”.